Se afișează postările cu eticheta Scoala parintilor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Scoala parintilor. Afișați toate postările

duminică, 10 februarie 2013

Despre educarea copiilor

"Cea mai buna mostenire pe care pot sa o dea parintii copiilor este buna crestere. Aceasta are mult mai mare valoare decat toate bogatiile si bunurile pamantesti...(Sfantul Sfintit Mucenic Vladimir al Kievului).

In educatia copiilor, mai intai de toate trebuie sa ne educam pe noi insine. Evident, caldura din familie educa mult mai bine decat orice cuvinte, si, dimpotriva, cuvintele anoste ale parintilor obtin exact efectul contrar. (Protoiereul Vladislav Svesnikov)

De la o varsta frageda, copilul isi insuseste cu repeziciune ceea ce i se spune, si ceea ce aude se intipareste in sufletul lui ca pecetea in ceara. Prin aceasta, viata lor incepe deja sa incline fie catre pacat, fie catre virtute. Asadar, daca chiar de la inceput ii abatem de la pacat si ii punem pe calea cea buna, lucrul acesta va deveni pentru ei deprindere, le va intra in fire, si nu se vor mai abate atat de usor spre rau, fiindca obisnuita ii va atrage la fapte bune. (Sfantul Ioan Gura de Aur)

Acum, copilul contemporan este tratat inca de mic ca un zeu al familiei: poftele lui sunt satisfacute, dorintele ii sunt indeplinite, este inconjurat de jucarii, de distractii, de confort, nu este invatat si educat dupa principiile severe ale comportamentului crestinesc, ci este lasat sa se dezvolte in directia pe care i-o imprima poftele lui...Poate ca asta nu se intampla in toate familiile si tot timpul, dar se intampla suficient de des ca sa devina o regula a educatiei contemporane a copiilor, si chiar parintii care au cele mai bune intentii nu pot sa evite cu totul lucrul acesta. Chiar daca ei se straduie sa-si creasca copilul cu strictete, rudele, vecinii se straduiesc intotdeauna in alta directie. Lucrul acesta trebuie luat in calcul cand este vorba de educatia copilului. 
Binenteles, dupa ce devine adult un asemenea copil se va inconjura cu lucrurile cu care s-a obisnuit din copilarie: confort, distractii, "jucarii pentru oameni mari". Viata devine plina de cautarea continua a distractiilor...
Dar ce pot face parintii pentru a-i ajuta pe copii sa reziste ispitelor lumii?..Trebuie sa fim gata sa biruim zi de zi inraurirea lumii printr-o educatie crestineasca sanatoasa. Tot ce afla copilul la scoala trebuie verificat si corectat acasa. Nu trebuie sa credem ca ceea ce ii dau dascalii este folositor sau pur si simplu neutru, caci chiar daca el dobandeste cunostinte sau abilitati folositoare, acolo e invatat si multe puncte de vedere si idei gresite. Felul in care copilul apreciaza literatura, muzica, istoria, arta, filosofia, stiinta si, binenteles, viata si religia trebuie sa vina in primul rand nu de la scoala, ci de acasa si de la Biserica, altfel copilul va primi o educatie gresita.
Parintii trebuie sa urmareasca ce lucruri invata copiii lor si sa le corecteze acasa tinandu-se de o pozitie fatisa si punand in evidenta cu claritate aspectul moral, care lipseste cu desavarsire din educatia contemporana. 
Parintii trebuie sa stie ce muzica asculta copiii lor, la ce filme se uita, ce limbaj aud si ce limbaj folosesc ei insisi - si toate acestea trebuie evaluate crestin. 
In casele unde lipseste barbatia de a arunca televizorul pe fereastra, timpul petrecut in fata acestuia trebuie controlat cu strictete, pentru a evita influenta otravitoare pe care o exercita chiar in casa asupra tinerilor acest principal vector al ideilor si punctelor de vedere anticrestine. (Ieromonahul Serafim Rose).

Copiii trebuie sa deprinda abnegatia. Ei nu vor putea avea tot ce vor. Trebuie sa invete sa renunte la propriile dorinte pentru binele celorlalti. 
Ei trebuie, de asemenea, sa invete sa fie grijulii. Omul care n-are grija de ceilalti pricinuieste intotdeauna vatamare si durere - nu intentionat, ci pur si simplu din nepasare. Pentru a arata grija fata de cineva nu este nevoie de prea mult - un cuvant de imbarbatare atunci cand cineva are neplaceri, putina tandrete cand celalalt arata intristat, o mana de ajutor la momentul potrivit pentru cel ce a obosit. 
Copiii trebuie sa invete sa fie de folos parintilor si unul altuia. Ei pot sa faca asta fara sa aiba nevoie de prea multa atentie, fara sa fie o sursa de griji si de neliniste unul pentru altul. 
Indata ce vor creste putin, copiii trebuie sa invete sa se bizuie pe sine, sa se descurce fara ajutorul altora, ca sa devina puternici si independenti. (Sfanta Mucenita Alexandra, Imparateasa Rusisi)"

Fragmente preluate din - Cum sa educam ortodox copilul, 300 de sfaturi intelepte pentru parinti de la sfinti si mari duhovnici, editura Sophia, capitolul Despre educarea copiilor.

duminică, 29 aprilie 2012

Cum sa ne jucam fara televizor

Ursuleti nazdravani a recomandat o carte pe care am avut norocul sa o gasesc la biblioteca si care m-a incantat. Este vorba de 501 activitati pentru copii, de la Editura Litera. Cuprinde o multime de idei de jocuri si activitati, impartita in 8 sectiuni - Activitati in casa, Activitati in aer liber, Creatii artistice, Experimente, Exercitii distractive, Cantece si jocuri de limbaj, Bricolaj, Gatit, gradinarit si nu numai.
Fiecare categorie include activitati pentru copiii de toate varstele - de la 2 ani pana la scoala primara, iar fiecare propunere contine o lista scurta cu materialele de care avem nevoie inainte de a incepe o activitate (materialele propuse sunt extrem de accesibile tuturor - pt o parte din activitati nu este necesar decat ceva timp impreuna cu copiii nostri).

Si pentru ca nu voi putea sa o imprumut la nesfarsit, am de gand sa o cumpar - mi se pare o investitie buna si parerea mea este ca isi merita toti banii.  Daca ar fi sa facem impreuna cu Teo o sigura activitate pe zi doar din aceasta carte, am avea "de lucru" cam 1 an si jumatate.....Am vazut pe emag una din cele mai bune oferte.

joi, 19 aprilie 2012

Dezvoltam gandirea

Este a doua oara cand imprumut de la biblioteca o carte pe care vreau sa o recomand (si pe care probabil o voi cumpara pana la urma). Este de la editura Litera, si se numeste Dezvoltam gandirea 3-5 ani. Cartea cuprinde o multime de jocuri exercitiu ilustrate si este structurata in 5 directii - comparatia, clasificarea, rationamentele, deductia si gandirea spatiala.


Am selectat o mica parte din exercitii, pe care eu le pot face cu Teo (am constatat ca preferatele ei sunt nr 1 si 5), dar cartea este mult mai complexa si completa si este recomandata copiilor de pana la 5 ani.
1. Compara imaginile si gaseste x deosebiri.
2. Sa comparam obiectele ( de exemplu o carte si un caiet). Spune prin ce se aseamana si prin ce se deosebesc ele.
3. Numeste trasaturile comune ale obiectelor din trei grupuri (ex: haine, obiecte rotunde, obiecte de culoare verde);
4. Gaseste si arata mai intai obiectele grele, iar apoi pe cele usoare;
5. Gaseste in fiecare grup perechile logice de obiecte (ex: perie, mar, ceainic, lacat <->cheie);
6. Gaseste rationamentul in sirul de mai jos si arata obiectul care trebuie sa incheie randul (arici, peste, arici, peste, arici, ?);
7. Gaseste perechea personajelor de basm;
8. Ce a fost mai inainte si ce a fost dupa? (cireasa, pom, dulceata);
9. Pe baza unor ilustratii, spune povestea ce rezulta din desene;
10. Continua fraza: Morcovul creste in gradina, iar marul in....;
11. Continua fraza: Daca fratele este mai mare decat sora, atunci sora......;
12. Continua propozitia: Maimutelor le plac bananele. Strengarita este maimuta, deci.........;
13. Deseneaza un cerc in jurul animalelor care privesc spre dreapta si un dreptunghi in jurul celor care privesc spre stanga;



vineri, 6 aprilie 2012

Copiii si autocontrolul

Va propun sa urmariti un filmulet video care surprinde un element pe care ar trebui sa ii invatam pe copii nostri: autocontrolul.

In Statele Unite s-a facut la un moment dat un experiment. Un profesor le-a adus in clasa unor copii de 4-5 ani cate o bezea. Copiii erau filmati, dar ei nu stiau asta, si li s-a spus sa astepte 15 min fara sa manance bezeaua (timp in care profesorul a iesit din clasa). Celor care vor rezista tentatiei de a manca cat timp va fi profesorul plecat, acesta le-a promis inca o bezea. O parte din copii au reusit sa se abtina, dar o mare parte nu. Partea interesanta a experimentului este ca profesorul le-a urmarit evolutia (profesionala, personala) si a ajuns la concluzia ca acei copii care au avut autocontrol la 4 ani au devenit oameni de succes in viata.
Ce putem noi invata de aici - ca autodisciplina, autocontrolul sunt aspecte care trebuie dezolvate la copii nostri (si la noi...), copiii fiind mult mai bine pregatiti sa faca fata provocarilor vietii atunci cand exista o stapanire de sine bine dezvoltata.
Cum putem noi sa-i incurajam spre autodisciplina? Eu ma gandesc in primul rand la responsabilizare (de datoria Teodorei este, de exemplu, sa ude florile cu stropitoarea, sa adauge balsamul in masina de spalat, etc) si la stabilirea unor reguli comportamentale (si implicit la consecinte) care sa ii permita sa se autocontroleze inainte de a actiona gresit sau contrar regulilor. Insa cel mai important lucru pe care ar trebui sa il retina de-a lungul timpului este ca uneori trebuie sa renuntam la ceea ce ne face placere pe moment pentru a face ceea ce trebuie, sau pentru o recompensa/rasplata viitoare dar care se va concretiza intr-o perioada de timp mai lunga.

luni, 21 februarie 2011

How to Multiply Your Baby's Intelligence - Glenn & Janet Doman

De curand am terminat de citit cartea How to Multiply Your Baby's Intelligence - Glenn & Janet Doman. Sunt cateva idei intersante prezentate aici pe care mi-am propus sa le notez;
"- Every mother has de ability to raise her baby's intelligence to whatever level her own abilities or willingness allow.
- The truth is that intelligence is a result of thinking.
- Everything is about environment, witch either provides stimulation or it does not.
- At birth the child is a unwritten book with the potential to be anything that any human being ever was or is or may ever be. He remains so until six.
- Babies are born with a rage to learn. Tiny kids think that learning is the greatest thing that ever happened. The world spends the first six years of life trying to tell them that learning isn't the greatest thing in life and that playing is.
- All that a baby is or may become will be determined in the first six years of life.
- If you teach your baby how to read, give him encyclopedic knowledge and teach him mathematics when he is a baby you will give him:
              - A love of mathematics which will continue to grow throughout his life
              - An advantage in mastering related subjects
              - Increased capabilities and intelligence
              - Increased brain growth
              - He will be a happier human being
- Tiny children learn more fact for fact before three years of age than they  learn in the rest of their life.
- Education begins at six - learning begins at birth.
- Children are superb learners. They are limited only by how much materials they have to learn.
- The only true test of intelligence is what a person does. Every minute of every day is an intelligence test and we all take that test every day.
- The brain grows by use. All significant brain growth is finished by six years of age.
- Human brain has 6 functions, 3 motor functions, 3 sensory functions.
               - Mobility Intelligence
               - Language Intelligence
               - Manual Intelligence
               - Visual Intelligence
               - Auditory Intelligence
               - Tactile Intelligence
- Our children are as intelligent as we give them the opportunity to be. This is most especially true during the first six years of life.
- By the age of five a child can easily absorb tremendous amounts of informations.
- The child before five can accept information at a remarkable rate.
- The more information a child absorbs before the age of five, the more he retains.
- The child before five has a tremendous amount of energy.
- The child before five has a monumental desire to learn.
- The child before five can learn anything that youy can teach in an honest and factual and joyous way and wants to learn anything that is taught in that way.
- All tiny children are linguistic geniuses.
- The child before five learns an entire language and can learn as many languages as are presented to him.
 How to teach your child:
1. The primary rule is that both parents and child must joyously approach learning as the superb game that it is. If you aren't having a wonderful time and your child isn't having a wonderful time - stop! You are doing something wrong.
2. Respect and trust - each time you teach your child, the spirit with which you do so should be that of a kiss or a hug.
3. When in doubt - bet on your child
4. Always tell your child the truth
5. When your child asks a question answer honestly, factually and with enthusiasm
6. Do not hesitate to express your own views
7. The best time to teach - mother must never play this game unless she and her child are happy and in good form.
8. Provide an environment that is free from visual, auditory and tactile distractions.
9. Make sure that the length of time you play the game is very short. Always stop before your child wants to stop.
10. The manner of teaching - enthusiasm is the key. Speed and enjoyment are inextricably linked in the learning process. The materials are carefully designed to be large and clear so that you can show them very quickly and your child will see them easily. Children don't stare - they don't need to stare - they absorb and they do so instantly.
11. Introducing new materials often
12. Be organized and consistent
13. Do not test your child. Babies love to learn but they hate to be tested. In that way they are very like grown-ups. Testing is the opposite of learning. It is full of stress.
14. Prepare your materials carefully and stay ahead."

duminică, 20 februarie 2011

Copilul face ce ii este permis sa faca

Cineva odata mi-a spus ca "fiecare copil face ceea ce este lasat sa faca". Data fiind situatia in care mi-a fost spusa si fiind vorba de copilul meu, mi s-a parut un pic cam direct si usor deranjant pt mine. Dar este o vorba foarte adevarata pe care mi-am amintit-o chiar zilele astea cand am participat impreuna cu Teo la ziua unui baietel. Abia asteptam aceasta petrecere si dat fiind istoricul Teodorei (adica la toate petrecerile la care am participat pana acum s-a comportat foarte frumos, a fost cuminte, intelegatoare, a mai impartit din jucarii, etc) nici nu mi-a trecut prin gand ca ar putea avea un comportament negativ. Ei bine, la petrecere a plans, a tipat, nu permitea altor copii sa se atinga de jucarii (care nici macar nu erau ale ei), a mai impins copiii, ce mai.... a fost personajul negativ, spre stupoarea mea care nu ma asteptam la asa ceva din partea ei. Toate astea m-au facut sa ma simt prost fata de gazde si sa plecam primele. Analizand comportamentul ei am ajuns la concluzia ca cea mai mare parte din vina imi apartine - am rasfatat-o prea mult, am mai tipat la ea (si ma gandesc ca poate de aceea mai tipa si ea) si am incurajat din nestiinta si fara sa vreau atitudinea de santajista (daca tipa ca vroia ceva anume, eu preferam sa ii fac acel moft doar ca sa nu mai tipe- si poate ca ea a tras concluzia ca acest lucru se aplica si cu strainii - daca tipa i se da). Cand am ajuns acasa de la petrecere am luat repede cartea Irinei Petre - Si tu poti fi supernanny si am citit despre cum pot sa corectez si sa previn acest comportament al Teodorei, ca situatia sa nu se mai repete. Iata ce trebuie retinut:
"Crizele reprezinta cosmarul oricarui parinte. Copiii tipa, urla, dau din maini, bat din picioare, se tavalesc pe jos, musca, scuipa si plang de groaza lumii. Primul lucru pe care iti vine sa-l faci este sa tipi la el, sa-l zgaltai sa-si revina. Simti cum iti creste tensiunea, vocea ti se ridica cu o octava, incepi sa negociezi cu el, orice, numai sa inceteze. Daca esti in public, scrasnesti cuvintele printre dinti si incerci sa il cumperi cu ceva, daca nu, in scurt timp te trezesti ca tipi, il scuturi, il smuncesti, ii dai si cateva palme la fund. Degeaba. Plange mai abitir, complet isterizat. Daca si tu ti-ai pierdut cumpatul, ce sa-i mai ceri lui?
Strategiile parintelui:
- Nu te enerva, situatia iti va scapa total de sub control.
- Nu incerca sa negociezi cu el, nu incerca sa ii faci o demonstratie logica - el nici nu te mai aude.
- Unii copii isi revin daca sunt tinuti in brate (fara sa-l ridici de la sol) ferm, altii devin si mai nervosi.
- Asigura-te ca nu se va rani si indeparteaza-te putin prefacandu-te ca nu dai importanta crizei.
- Coboara vocea si nu face exces de cuvinte.
- Mangaie-l si spune-i ca astepti sa isi revina fiindca nu intelegi ce vrea, cere-i sa iti explice in cuvinte (daca poate) sau prin gesturi ce vrea, care e problema, pune-l sa repete rar, ca sa intelegi, asta il ajuta sa iasa din transa.
- Daca nu e decat o scena dramatica menita sa-ti atraga atentia, explica-i ca nu-ti place acest tip de comportament si ca il asculti cand se potoleste.
- Stapaneste-ti mimica fetei, ia-ti chipul care nu exprima nimic, altfel, te va citi ca pe o carte deschisa si te va avea la mana.
- Resemneaza-te, intre 2 si 4 ani, tantrumurile (crizele) sunt foarte frecvente. Cei mai multi copii trec prin asta, dar depinde numai de tine cat de bine stii sa faci fata acestor situatii, daca prelungesti chinul sau alegi sa te eliberezi.
- Incearca sa intelegi ce vrea, ce-l supara, ce-l starneste si, pe cat posibil, sa previi aceste izbucniri - nu ii fac bine chiar daca joaca teatru. La orice izbucnire, suprarenala ii elibereaza adrenalina in sange. Adrenalina actioneaza ca un drog.
- Nu uita ca unui copil mic ii poti distrage foarte usor atentia cu altceva care sa il amuze ori sa il faca macar curios si astfel uita ca era gata - gata sa se manieze.
- Tantrumurile pot fi frecvente la copiii cu dificultati de vorbire sau care nu au un vocabular dezvoltat.
- Nu uita ca tu esti cel mai bun model: te enervezi tu, tipi, se enerveaza si el.

Daca vrei sa eviti crizele, iata cateva sugestii:
- Formuleaza enunturi, nu intrebari - Nu-l lasa sa decida el ce se va intampla, ci tu. Nu-l intreba pa micutul de 3 ani "Vrei sa te imbraci si sa iesim in parc?" daca asta ti-ai propus sa faci, ci "Iesim in parc, hai sa ne imbracam." Desigur trebuie sa ii lasi si lui initiativa, ba chiar e de dorit, ca sa-l inveti sa faca alegeri, dar gradat pe masura ce creste si capata discernamant. "Te joci cu papusile sau cu lego?" poate fi alegerea lui, dar "Te joci sau vii la masa?" nu mai trebuie sa fie alegerea lui.
- Distrage-i atentia - Cand le intra ceva in cap copiilor mici, cu greu ii convingi sa renunte. Cel mai simplu este sa ne folosim de faptul ca micutul isi pierde foarte usor interesul pentru ceva daca altceva mai interesant a aparut la orizont. De aceea, distragerea atentiei de la obiectul dorintei sale poate sa previna instantaneu, o criza majora.
- Evita situatiile fara iesire - Evita sa pleci cu copilul la cumparaturi cand se apropie ora de masa sau in oras daca se apropie ora de somn.
- Nu te lasa sedus. Nu te lasa santajat. Nu te lasa manipulat de insistentele lui. Copilul incearca diverse strategii si le va aplica exact pe acelea care s-au dovedit in timp eficiente.
- Determina-l sa coopereze, nu sa ti se impotriveasca.
- Controleaza-ti vocea - Vocea liniara, joasa, care isi mentine cadenta marunta, fara prea multe inflexiuni arata siguranta de sine si calm, liniste interioara si fermitate. Degaja forta si hotarare, nicidecum ezitare, deci nu il tenteaza pe copil sa faca opozitie. De ce s-ar angaja intr-o batalie pierduta?
- Daca el face o criza, nu e cazul sa faci si tu una - Esential este sa evti declansarea unei astfel de crize, dar daca totusi criza s-a produs, nu te arata impresionat de nimic din arsenalul pe care il scoate la bataie. E mai bine sa iti iei o fata impenetrabila si inflexibila, sa eviti contactul vizual cu el (priveste peste el sau prin el) si pazeste-te sa faci remarce.  Orice s-ar intampla, gandeste-te ca, daca tu nu iti pastrezi calmul, situatia scapa total de sub control si exista riscul de a se repeta.
- Controleaza-ti expresia fetei - Cand il lauzi, fii vesel - Cand il certi, fii serios si cat mai inexpresiv. - Cand ii soliciti ceva, fii relaxat si sigutr pe tine - Cand razi, il aprobi - Cand te incrunti, il sperii - Cand vrei sa-l incurajezi, fii entuziast.
- Nu admite sa-ti intoarca spatele - O astfel de atitudine nu poate fi tolerata pentru ca iti submineaza autoritatea, te pune intr-o pozitie inferioara in fata lui. Tolerand un astfel de comportament, nu faci decat sa indrepti lucrurile  spre o sfidare totala si o pierdere irecuperabila a autoritatii. Ca sa il faci sa te asculte, realizeaza contactul vizual cu el si avertizeaza-l ca refuzul lui de a te asculta comporta consecinte. Pe care le si pui in prcatica de indata, in cazul in care el tot de sfideaza sau te ingora"
Acestea sunt o parte din sugestiile Irinei Petre - o sa mai revin acu alte detalii.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...